
Robert, șofer: „Mie îmi place motorsportul în general, asta respir practic.”
Oamenii CARBOGAZ”Eu conduc și camionul diviziei „Carbogaz Racing” la anumite competiții de anduranță auto din Germania și alte țări. Mie îmi place motorsportul în general, asta respir practic. Faptul că ajung să văd niște circuite pe care…

Aura, casierie: „E un job sigur, dacă și tu ești ok ca angajat.”
Oamenii CARBOGAZ”Cea mai mare provocare dintre toate a fost cu închiderea de schimb – aveam mari emoții, mă temeam să nu greșesc. Eu sunt și mai emotivă de felul meu. Dar ușor, ușor le-am învățat.”
Aura are 42 de ani, este o fire emotivă,…

Marian, lucrător platformă: „Dacă ar vrea Dumnezeu să mă țină sănătos până la pensie, de aici aș pleca.”
Oamenii CARBOGAZ”Recomand serviciile Carbogaz pentru că există o seriozitate mare – și la patroni, și la angajați. Sunt oameni serioși.”
Marian are 55 de ani, iar în timpul liber se bucură mult atunci când joacă fotbal, dar și când este înconjurat…

Violeta, lucrător comercial: „Când îți place să faci un lucru, nu simți că obosești. Dacă nu-ți place, deja simți că nu mai poți de când ai venit”
Oamenii CARBOGAZ”Am un client care vine în fiecare zi și ia o apă minerală și o pungă de alune. Când îl văd, știu exact ce va cere. Și despre majoritatea știu la fel, ce țigări cer, ce sucuri le plac, le anticipez nevoia.”
Violeta are 34…

Cristina, manager: „Cred că trebuie să ai o perspectivă pozitivă asupra lucrurilor și să fii atent la relația umană.”
Oamenii CARBOGAZ”Contează foarte mult relația cu oamenii ca să putem face lucruri bune. E ca într-o familie, fiecare are personalitatea, așteptările, provocările lui, dar nu ești singur. Suntem diferiți, dar ne completăm.”
Cristina are 36 ani, iar…

Florin, șofer pe cisterna de GPL: „Am 30 de ani de căsătorie și 30 ani de șoferie”
Oamenii CARBOGAZ”Nimeni nu bagă în seamă cât de mare e responsabilitatea noastră. Ori responsabilitățile sunt foarte mari în momentul în care te urci la volanul unei mașini care are 40 de tone de combustibil. Nu trăim într-un oraș degajat și…





Dieselul dispare? Sau doar se reinventează?
Energie pentru prezentMobilitatea grea între panică mediatică și soluții reale
În mass-media europeană, discursul despre „sfârșitul dieselului” a devenit o temă recurentă. Titluri precum „dieselul are zilele numărate”, „camioane și autobuze interzise în orașe” sau „Euro 7 lovește transportul greu” circulă constant, alimentate de noile zone verzi ZTL*, restricțiile de acces urban și taxele de CO₂ tot mai stricte. În plan mediatic, dieselul este prezentat ca o tehnologie pe cale de dispariție, incompatibilă cu obiectivele climatice ale Europei și responsabilă pentru poluare, costuri sociale și probleme de sănătate publică.
Pe acest fundal, orașele anunță interdicții pentru transportul greu diesel, iar Comisia Europeană promovează standarde de emisii mai dure, în timp ce statele membre discută amenzi CO₂ pentru flotele care depășesc pragurile de eficiență. Mass-media amplifică protestele transportatorilor, nemulțumiți de costuri, de incertitudinea reglementărilor și de absența unor alternative realiste pentru transportul internațional de mărfuri.
Astfel se conturează o narațiune emoțională: dieselul „moare”, iar sectorul trebuie să renunțe rapid la o tehnologie care a susținut decenii de logistică globală. Însă, dincolo de imagini dramatice, pe teren lucrurile sunt mult mai nuanțate, iar soluțiile tehnice avansează într-o direcție mai realistă decât pare în presă.
În 2025, Europa se confruntă cu o presiune dublă: tranziția energetică accelerată și necesitatea menținerii mobilității grele. Deși mass-media vorbește despre „sfârșitul dieselului”, datele Comisiei Europene arată că peste 96% din camioanele aflate în circulație în UE folosesc încă motoare diesel, iar vârsta medie a flotei depășește 13 ani. În paralel, infrastructura pentru electrificarea transportului greu rămâne limitată, iar soluțiile pe hidrogen sunt încă la stadiul de testare.
Euro 7, ZTL și taxele CO₂
Standardul Euro 7 a generat un val intens de reacții: transportatorii reclamă costuri suplimentare, orașele impun restricții tot mai severe pentru vehiculele grele, iar taxele de CO₂ aplicate la nivel european penalizează tehnologiile convenționale. În multe capitale europene, accesul camioanelor diesel este limitat prin ZTL urbane, generând tensiuni economice și proteste.
Un aspect tehnic adesea ignorat: dieselul regenerabil (HVO 100%) și bioGPL-ul avansat
În ciuda presiunilor reglementare și a narațiunii despre „sfârșitul dieselului”, există deja soluții tehnologice drop-in capabile să reducă emisiile cu 70–90% fără schimbarea motorului sau a infrastructurii existente.
Totuși, dezbaterea tehnică necesită o nuanță esențială: producția sustenabilă de HVO nu poate acoperi întreaga cerere globală de motorină. Analizele IEA, Comisiei Europene și WEF arată că, folosind exclusiv resurse avansate (uleiuri uzate, grăsimi animale, deșeuri nealimentare), potențialul global este de aproximativ 20–30 milioane tone HVO/an, echivalent cu 5–15% din cererea globală actuală de motorină.
Acest interval reprezintă limita sustenabilă, în care nu se afectează culturile agricole, solul sau biodiversitatea. Prin urmare, HVO nu este o soluție totală, ci una rapidă, scalabilă și infrastructural compatibilă, potrivită pentru flotele existente de camioane, autobuze și utilaje, în timp ce electrificarea și hidrogenul se dezvoltă pentru roluri complementare.
Este deja utilizat în transportul urban ușor, livrări și parțial în autobuze.
Beneficiază de reglementări europene care încurajează tranziția către combustibili cu emisii reduse (RED II / RED III).
Analizele WEF și IEA estimează un potențial global de 5–10% din cererea mondială de carburant, dacă se folosesc exclusiv feedstock-uri avansate — un nivel considerat complet sustenabil.
HVO și bioGPL nu sunt soluții „miracol”, ci soluții imediate, capabile să reducă masiv emisiile fără investiții disruptive și fără să forțeze retragerea prematură a flotelor existente. În timp ce electrificarea și hidrogenul se dezvoltă pentru viitor, acești combustibili regenerabili creează puntea necesară între prezent și tranziția profundă a transportului greu.
Pentru cetățeni, această tranziție înseamnă orașe mai curate, transport public mai eficient și servicii logistice mai puțin poluante. Pentru companii, HVO 100% și bioGPL oferă posibilitatea de a reduce emisiile acum, fără a investi miliarde în înlocuirea flotelor înainte de termen.
La nivel societal, se conturează un nou ecosistem industrial: producția de combustibili regenerabili, valorificarea deșeurilor, dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen și electrificare. Mobilitatea grea devine astfel un teren de inovație, nu doar de restricții.
Ceea ce devine tot mai clar este că tranziția nu se construiește doar prin salturi tehnologice spectaculoase, ci și prin mici soluții durabile, adoptate consecvent de toți actorii. HVO, bioGPL, electrificarea, hidrogenul, eficiența rutelor — toate contribuie la un echilibru care funcționează.
Viitorul mobilității grele nu va fi nici complet electric, nici complet regenerabil, nici complet fosil. Va fi, inevitabil, un viitor hibrid, construit cu pragmatism, date solide și o combinație inteligentă de tehnologii. În această diversitate stă, de fapt, fezabilitatea tranziției.
_________
* ZTL este acronimul pentru Zona Traffico Limitato (termen originar din Italia), dar conceptul este folosit astăzi în majoritatea orașelor europene. O ZTL este o zonă urbană cu acces auto restricționat, creată pentru a reduce poluarea și aglomerația.
Cum funcționează:
De ce există ZTL:
Exemple: Roma, Milano, Florența, Madrid, Barcelona, Paris, Lyon, Berlin, Londra — iar în România, proiecte similare sunt în discuție în București, Cluj și Timișoara.