Articole

„Nu mă vedeam în stare că pot să le fac pe toate, dar am prins încredere pe parcurs, mi-am dat silința.”

Marta are 31 de ani și i-a fost teamă că nu o să se descurce la noul loc de muncă, când s-a angajat la noi în 2017. Venea dintr-o zonă pe care o descrie acum ca fiind haotică: pariuri sportive. Cu toate acestea, azi mărturisește, cu bucurie, că teama s-a transformat în încredere: „Nu mă vedeam în stare că pot să le fac pe toate, dar am prins încredere pe parcurs, mi-am dat silința.”

Îi plac turele de noapte, îi place ca totul să fie „la linie” în magazin și-i mai plac și pralinele de ciocolată, care se găsesc doar la noi. Am povestit cu Marta preț de o cafea scurtă despre cum se simte rolul său în culisele Carbogaz, ce-i place cel mai mult la ceea ce face și cum s-a schimbat pe parcursul celor patru ani de când lucrează la noi. Iată ce ne-a povestit:

Mi-am dorit să lucrez aici.

De ce?

Pentru că aveam cunoștințe care lucrau aici și-mi povesteau că e bine, că echipa e frumoasă, că au timp să facă și alte lucruri. Să vin dintr-un loc zăpăcit, cum sunt pariurile sportive, într-un mediu în care mă simt ca într-o familie, e extraordinar. 

Cum a fost schimbarea pentru tine?

Mi-a fost greu la început pentru că era o diferență mare de mediu. Dar a fost ușor să mă integrez. Oamenii au fost extrem de înțelegători; se mai întâmplă să nu știi lucruri, dar colegii au fost mereu săritori să mă ajute. Acum și eu pot să dau informațiile mai departe și să le ajut pe colegele noi.

Ți s-a părut ceva greu când ai ajuns aici?

Recepția de marfă; nu înțelegeam cum e cu magazinul. În două săptămâni am învățat, am avut mult ajutor și răbdare din partea colegilor. Dacă greșeam ceva, nu mă certa nimeni; mi s-a explicat, am avut tot sprijinul. 

Ce-ți place cel mai mult la #OameniiCarbogaz?

Faptul că ne ajutăm între noi. Suntem uniți, așa cum trebuie să fie o echipă. Am avut la un moment dat nevoie să plec mai devreme, în tura de noapte. Colega mea care era liberă, a venit și m-a ajutat. E greu ca cineva să renunțe la timpul liber ca să te ajute pe tine, dar uite că noi așa facem. Contează foarte mult!

Care sunt provocările care pot să apară într-o zi, în ceea ce faci?

Tot timpul poate să apară ceva nou. Nicio zi nu e la fel: cere un client altceva, vine un produs nou, facem noi alt sandwich. Nu e monotonie, asta îmi place cel mai mult, de aceea am și rămas. Nu poți face tot timpul aceleași lucruri. 

Există vreo amintire, ceva memorabil, din 2017 până acum, care să-ți fi rămas la suflet?

Sunt multe. Ce-mi amintesc acum e că am aranjat magazinul, într-o zi, și i-a plăcut șefei. M-am simțit foarte bine, mulțumită și apreciată.

Cum ai descrie experiența ta aici într-un cuvânt?

Cred că ar fi evoluție. M-am schimbat foarte mult, de la fata care nu știa să facă un sandwich, la fata care are grijă de atâtea lucruri. Am învățat că îmi place ca un lucru să fie făcut frumos și bine. Am învățat programe de Excel, de băgat carburanții. Nu mă vedeam în stare să pot să le fac pe toate, dar am prins încredere pe parcurs, mi-am dat silința. Dar chiar și după patru ani, tot mai învăț lucruri noi.

Sunt clienți pe care îi văd venind și știu de la ușă ce își doresc să comande: cafea simplă, cafea cu lapte. Suntem atenți la fiecare detaliu. Dar și noi, la rândul nostru, primim atenție și stabilitate. De exemplu, am avut un client de 1 martie, care a cumpărat ce avea de cumpărat, a plecat, după care s-a întors cu o zambilă pentru toate colegele. Alții ne salută pe oriunde ne vad, în altă parte. 

Pe lângă asta, îmi place mult și pentru că am timp să-mi termin studiile. Acum vreau să mă înscriu la Administrație Publică.

Din shop sau din bristro ce produs preferat ai lua cu tine acasă?

Sandwich-urile pe care le fac eu. (zâmbește)

Și pralinele de ciocolată – sunt cele mai bune și le găsești doar la noi!

Care ar fi motivele pentru care ai recomanda Carbogaz unui prieten?

Pentru că ne pasă ca fiecare client să plece de la noi mulțumit; dorințele lor chiar sunt cerințe pentru noi, le luăm în serios de fiecare dată. 

 

Mi-ar plăcea să ies la pensie de aici! Și, după ce ies la pensie, mai vreau să mai vin să lucrez tot aici, dacă voi putea. Eu am 57 de ani, dar sunt în floarea vârstei. Iar stația asta e a doua casă pentru mine.  

Marilena e prima angajată în stația Carbogaz Tunari. Are 57 ani și încă de la primul interviu ne-a spus că-și dorește să iasă la pensie de aici. Solară, amabilă și glumeață, Marilena îți pune zambetul pe buze mai repede decât poți comanda o cafea. 

Știți persoana aceea care e în stare să vă lumineze ziua cu un singur cuvânt sau cu o privire? În stația noastră din Tunari, poartă numele de Marilena și lucrează aici încă de când am deschis, din noiembrie 2018. Sensibilă, dar mereu gata să sară în ajutor, Mari e unul dintre Oamenii Carbogaz de care clienții noștri întreabă constant. Dacă nu e tura ei, cu siguranță se găsește cineva care să întrebe „Unde e Mari?”.

Înainte de a veni la noi, Mari a lucrat la o altă benzinărie, timp de zece ani. Și, înainte de asta, a fost secretară la Grădina Zoologică timp de 25 de ani. E loială și pasionată cu adevărat de oameni și găsește mereu o soluție de a-i împăca pe toți. 

Povestea lui Mari – Primul angajat din stația Tunari

A fost odată ca niciodată… așa ar începe. Și cum mergeam eu în fiecare zi pe jos spre muncă la altă benzinărie, am văzut că aici începe să se construiască ceva. Am întrebat și așa am aflat că urma să se construiască o nouă stație de benzinărie și mi-am dorit pe loc să lucrez aici. Așa, pur și simplu! Am văzut cum s-a tot ridicat stația de-a lungul timpului și când era aproape gata, am venit să-mi depun CV-ul. Voiam mult să lucrez aici, le spuseserăm alor mei că o să-mi schimb locul de muncă, ce mai, eram sigură!

Era domnu Gațu aici și-mi aduc aminte că l-am stresat zi de zi până cand i-a spus șefului despre mine. Iar când am ajuns la interviu – veneam direct dupa tura de noapte de la celalălt serviciu și n-am apucat decât să mă duc acasă, să fac un duș și să mă schimb – m-au angajat pe loc! Și astăzi îmi place foarte mult să lucrez în această stație, cine mă cunoaște, știe!

Ce vă place cel mai mult aici? 

Sincer? Îmi plac șefii. Sunt niște oameni deosebiți, mai rar să întâlnești oameni să te înțeleagă când ai o problemă, să te ajute, să te îndrume și să creeze un spațiu în care să nu lucrezi în stres. Contează mult. Ori aici nu poate spune nimeni că lucrează în stres. Am lucrat 30 de ani înainte în alte părți, ba chiar și la o altă benzinărie, iar acolo era multă presiune și tot timpul erai stresat că vine cineva să-ți ceară socoteală. Aici vin de plăcere! Sincer, lucrez de plăcere, cu plăcere.

Plus că mie îmi place să lucrez cu oamenii. Îmi place când intră cineva supărat sau încruntat și eu îl fac să zâmbească. Îmi place când reușesc să aduc un zâmbet pe buzele cui ne trece pragul, să ajut pe cineva să-și găsească un moment de bine în ziua aceea. 

Cum arată o zi obișnuită de lucru?

În fișa postului meu scrie lucrător comercial, așa că pe mine mă găsiți în spatele vitrinei servind clienți ori băgând marfa la raft. Iar noaptea fac sandvișuri pentru toate stațiile noastre. Nici nu mai știu. Fac toate treburile care sunt de făcut în stație; dacă cineva, un client sau un coleg are nevoie de ajutor, eu sunt acolo să-l ajut. Cred că și asta îmi place: suntem un colectiv și, chiar dacă mai sunt discuții sau apar probleme, nu se merge mai departe, nu merge nimeni să spună că altcineva a făcut ceva. Ne completăm noi între noi pe tură. Și îmi place tare mult atmosfera asta.

Cum sunt colegii dumneavoastră?

Oh, minunați! Fiecare în parte, dacă-l iei așa cum e, e om bun. Am și ajutat mulți colegi. De exemplu, am ajutat o colegă și am vorbit cu domnul de la emisiunea „Visuri la cheie” și am ajutat-o cu casa. 

Mie îmi place să discut cu oamenii și așa, din vorbă-n vorbă, afli multe despre ce e important. Iar aici ne înțelegem bine cu toții, eu una chiar nu am probleme cu nimeni. La început poate că am fost așa puțin defazați până ne-am armonizat și ne-am legat ca echipă, dar acum suntem bine. Ca la rețeta de prăjituri, până nimerești cantitățile potrivite, durează puțin.

Care e cel mai frumos moment într-o zi? 

Cel mai mult îmi place să lucrez cu clientul la casă. Să povestesc, să-l ajut, să vorbesc cu el, să-l binedispun. Am foarte mulți clienți care mă cunosc și care vin să mă întrebe ce mai fac. Asta e o satisfacție foarte mare. Dar altfel, în fiecare zi e câte ceva frumos! 

A, și cel mai mult îmi place când intră un client nou si spune „Doamne, ce benzinărie frumoasă, parcă am fi în afară! N-am mai văzut o așa benzinărie la noi. Patronul e străin, nu?” Și le spun că nu, patronul e român și începem să povestim, iar lor nu le vine să creadă și ne felicită. 

Cum să nu te simți bine când lucrezi într-un asemenea loc de muncă? Eu plec pe jos, vin pe jos: 1.5 km dus și 1.5 km întors – ăsta e sportul meu din fiecare zi. Și în fiecare zi vin și plec numai cu gânduri bune spre casă.

Și de ce vi se zice „mediatorul”?

Păi pentru că îmi mai place un lucru: dacă există vreo problemă, vreo discuție, vin și le vorbesc frumos oamenilor, iar ei se liniștesc. Sunt situații și când vine șefa de tură și trebuie rezolvat ceva și spune „O chem pe Marilena și rezolvă ea”

Inclusiv în turele de noapte când vin pe la 2 – 3 dimineața pokemonii – așa le spun eu tinerilor care nu au stare – și vin și fac drifturi, eu ies, le zâmbesc frumos și-i întreb ce mai fac, iar eu imediat înțeleg. Oamenii înțeleg dacă le vorbești frumos. Toată lumea mă respectă pentru că și eu îi respect.

Dar ce e cel mai dificil de gestionat într-o zi?

Nimic nu e complicat, totul e rezolvabil. Vin pokemonii? Vorbesc cu ei. Vin 5 furnizori, toți în același timp? Merg, vorbesc frumos cu dumnealor și ne așteaptă. Ne descurcăm. Eu nu am niciodată probleme cu nimeni, găsesc o cale de comunicare. Totul trebuie făcut cu răbdare și blândețe. 

Cu ce cuvânt asociați Carbogaz? 

Stabilitate. 

Nu ai grija zilei de mâine. Dacă am greșit, totul se remediază, dar nu stă nimeni cu frica-n sân că va fi pedepsit sau dat afară. La început, când am ajuns aici, greșeam foarte des, dar nu mi s-a reproșat niciodată nimic. Greșesc și acum, dar niciodată nu m-am simțit certată. Totul decurge frumos. Eu una, la serviciu vin relaxată. Sincer. Le spun și prietenelor mele și la început nu le venea să creadă – cum să te duci la muncă și să fii relaxată? Ei bine, așa se întâmplă. Întrebați pe oricine de la noi. Nu faci absolut nimic în stres, ci de plăcere. Când stai cu frică, atunci greșesti. Dar aici, când vii relaxat și-ți place ce faci, nu ai ce stres să ai.

Ce i-ați recomanda unui client? 

Toată gama de produse, pe lângă combustibilul care este foarte bun. Și bineînțeles, servirea. Sunt clienți care se reîntorc și care mi-au spus că preferă să vină aici pentru că sunt tratați bine și pleacă cu zambetul pe buze. 

Am și clienți fideli, despre care știu ce cafea beau, ce țigări fumează. Sunt și tineri care vin să-și facă tiktock-uri seara în parcare, alții care vin să-și bea dimineață cafeaua și să-și facă poze. Și eu sunt client fidel! Îmi cumpăr în fiecare zi o Coca Cola și aș lua acasă zilnic pralinele astea de la Mandrile Melis; sunt ceva minunat, desăvârșit, pe cuvânt! 

„Contează foarte mult să fii înțeles și să înțelegi la rândul tău!” Ioana, șefă de stație

Se fac cinci ani de când Ioana lucrează la noi. Este șefă pe trei stații, coordonează și verifică marfa, are grijă ca spațiile să fie curate, mai pe scurt: este om de nădejde.

Ioana are 42 de ani, are două fetițe și rolul său în interiorul Carbogaz a evoluat natural, de la caserie la șefă de stație, bazându-se pe calitatea Ioanei de a învăța rapid. 

Iată-i povestea și culisele sale.

Cum arată o zi din viața ta aici?

Ah, frumos! Dimineața plec la prima stație din Voluntari, verific ce s-a făcut pe tura de noapte, dacă s-au făcut depozitele, dacă e curat, dacă e marfă în raft, dacă lipsește ceva, facem comenzi. După ce rezolv stația Voluntari, urmează cea din Popasului, apoi in Tunari, unde ne aflăm acum și unde mă opresc până la final de zi. Stația fiind foarte mare cere mai multă dedicare.

Care au fost cele mai mari provocări de-a lungul vremii? 

Să lucrez cu oamenii, care sunt diferiți, unii dintre ei dificili. Fiecare are un fel al lui și uneori e greu să te pui în locul fiecăruia, să îl înțelegi, să încerci să-l ajuți. 

Există vreo amintire specială, ceva care să păstrezi aproape din toți anii petrecuți aici, poate din interacțiunile cu clienții sau cu echipa? 

Da, da. Pandemia nu ne-a mai dat voie să facem, dar îmi plac petrecerile de Moș Nicolae, atunci când vin și copiii noștri la muncă. E o atmosferă foarte plăcută, cu pictat, cu brăduți, cu cadouri – atunci e și mai multă încântare pentru copii. Părinții sunt mai mult supraveghetori, dar tot e o relaxare. În timpul muncii șefii sunt șefi, dar la astfel de petreceri, e o altă destindere, toată lumea se simte altfel.

Ce-ți place cel mai mult aici, la #OameniiCarbogaz? 

Îmi place că ești înțeles atunci când ai o problemă și că șefii încearcă să te ajute. Iar colegii la fel; dacă cineva are o situație dificilă, dacă nu poate să ajungă la muncă fiindcă îi este rău, mereu se găsește cineva care să îi ia locul, chiar și la 5 dimineața. 

Putem găsi o soluție pentru acea problemă, să nu încurcăm nici stația, să rămână fără om, dar nici persoana respectivă să nu sufere. Contează foarte mult să fii înțeles și să înțelegi la rândul tău! Nu știi niciodată când îți vine rândul să fii pus într-o situație grea. 

Dar dacă te-ai gândi la un cuvânt prin care să descrii ce înseamnă Carbogaz, care ar fi acela pentru tine?

Bucurie. Vin cu drag la muncă. Știi că sunt persoane care abia se ridică din pat ca să meargă la serviciu. La mine nu e așa, chiar îmi place ceea ce fac. Îmi beau cafeaua acasă și abia aștept să plec la drum ca să-mi încep treaba. 

Când am ajuns șefă de stație, nu știam „cu ce se mănâncă”. Pe parcurs am învățat. Dacă nu-mi ieșea ceva sau nu știam, le învățam cu ajutorul șefilor. Și am evoluat. Și mă simt bine. Este singurul job la care vin de plăcere.

De ce crezi că se întâmplă asta? Care e diferența?

Oamenii. Echipa. Șefii. Întâlnești și tot felul de oameni, socializezi, afli lucruri noi. 

Din shop sau din bristro ce produs preferat ai lua cu tine acasă?

E greu de spus. Macarons – sunt nemaipomenite, sandwich-urile sunt gustoase – mai ales Mezzaluna, e nou creat, dintr-o pâinică în formă de semilună peste care se pune piept de pui la grătar, salată, roșie – e foarte delicios! 

Și în final, care ar fi motivele pentru care ai recomanda Carbogaz unui prieten?

În primul rând, carburanții – sunt foarte buni. Și eu îmi alimentez mașina tot de aici și nu am avut niciodată nicio problemă. 

Apoi mai sunt produsele din bistro care sunt mereu proaspete – niciodată nu le folosim pe cele deteriorate, mereu suntem atenți la termenul de valabilitate și nu sărim de 24 sau 48 de ore. Dacă a trecut termenul, nu le mai folosim. Mereu suntem atenți ca produsele să fie proaspete: sandwich-uri, foietaje, fresh-urile de portocale. La fel și pentru produsele din magazin, le verificăm data de expirare constant.

Mai nou avem și flori, care au prins foarte bine. Clientii au fost încântați. Dacă au nevoie seara să meargă la o petrecere, trec pe aici și iau un buchet de flori – care sunt și foarte frumoase și proaspete. 

Dacă aducem ceva și nu prinde, renunțăm. Dar suntem atenți și la cerințele clienților. Noi transmitem mai departe și se rezolvă. Cam despre asta e vorba.

Zâmbește.  🙂

 

Mai mult decât servicii sau produse, între noi toți circulă energie. Că o recunoaștem deschis sau nu, raporturile economice au în spate emoții, stări și oameni. Așa începe povestea Carbogaz și așa începem și aici: un manifest în care punem la bătaie crezul nostru cel mai profund: adevărata resursă sunt oamenii. Iar la Carbogaz, oamenii, deopotrivă clienți și angajați, sunt motivul pentru care facem în fiecare zi tot ceea ce putem mai bine.

Unicitatea prin Diversitate este viziunea noastră. Și, altfel spus, pentru noi, Oamenii sunt cei mai importanți. Orice am face, știm că o cafea bună poate fi preparată de Mădălina, un sandviș delicios e pregătit de doamna Mari, Iulian e întotdeauna pe platformă gata să-ți sară în ajutor, iar Ioana are grijă ca toate stațiile să fie verificate și să nu lipsească nimic.

Trăim într-o societate vie, în comunități unde, de-a lungul vremii am ajuns să ne cunoaștem între noi, am învățat să cunoaștem gusturile și preferințele celor care ne trec pragul, să-i știm după obiceiuri și să le bucurăm ziua cu un zâmbet în plus. 

Oamenii sunt liantul care leagă serviciile între ele. Și, pentru că nu de puține ori am auzit laude la adresa oamenilor Carbogaz, ne-am gândit să le spunem poveștile. Fiecare în parte are vocea, personalitatea și muzica lui și împreună suntem ceea ce puteți descoperi de fiecare dată când treceți pragul benzinăriilor noastre.

O să citiți povești emoționante, dar și mărturisiri haioase, episoade din culise și pățanii amuzante. Fiecare în parte contribuie deopotrivă la puzzle-ul ăsta complex pe care-l numim viață. 

De ce am ales să spunem poveștile Oamenilor Carbogaz? Pentru că oricare dintre ele poate să fie și povestea ta. Și pentru că, așa cum spune un clișeu, nouă ne pasă. Numai că, nouă ne pasă cu adevărat de-ai noștri, de cum le vine jobul, de cât de bucuroși sau satisfăcuți sunt, de cum putem crește și cum ne putem dezvolta, de ce putem face să ne fie mai bine, împreună.

Stați pe-aproape, urmează povești vii despre Oameni buni.

 

#OameniiCarbogaz #PeBune