„Cel mai bine îmi amintesc momentul în care ne-am adunat, în anul cu pandemia, și am făcut petrecerea cu Moș Crăciun. Cred că acolo toată lumea s-a simțit cel mai bine, a fost un moment de neuitat pentru noi toți, cu tot pachetul de emoții și bucurie.

Cristi este cel mai vechi angajat Carbogaz, iar anul acesta a împlinit 17 ani de când e în echipa noastră. E unul dintre cei care îi cunoaște pe toți clienții din stația Giulești și omul pe care ne putem baza oricând să îi învețe pe cei care vin să lucreze pentru prima oară într-o benzinărie. 

Modest, muncitor și întotdeauna cu o soluție, Cristi recunoaște că lucrurile nu sunt întotdeauna ușoare, dar e important să înveți să-ți placă ceea ce faci. La cei 41 de ani ai lui, Cristi recunoaște că tot ce își dorește în timpul liber e să petreacă cât mai mult la aer curat. 

Așa cum spuneam și la începutul poveștilor noastre, oamenii sunt liantul care leagă serviciile între ele. Și, cum fiecare în parte are vocea, personalitatea și muzica lui, cum am fi putut să nu-l luăm la întrebări pe primul nostru angajat? 

Cristi, cum e să fii cel mai vechi om din echipa Carbogaz?

E bine, cum să fie. Eu nici nu sunt genul de om care să mă mut dintr-o parte în alta. Acuși fac majoratul aici.

Mai ții minte cum a fost la angajare?

Pai la început nici nu am vrut să mă angajez, că mi-era frică. Era o stație de gaz la Sebastian și, stând în zonă, știam ce lume e pe-acolo și nu prea voiam să mă angajez. Dar, până la urmă, am venit de probă. Era un coleg pe atunci care era super de treaba și am reușit să îmi depășesc fricile. Dar la început mi-a fost teamă, n-am vrut să merg.

Eu aici am început ca operator GPL și acum sunt lucrător comercial. Lucram pe platou afară, nu prea voiam la casă, dar, într-o zi, din lipsă de personal, am ajuns să mă ocup eu de casă și, de atunci, am rămas aici și acum.

Dar dacă ai avea de alege, unde ai vrea să lucrezi?

Afară, pe platformă. La casă e mai stresant și nici nu-mi place prea mult să stau închis într-un singur loc. Bine, m-am obișnuit între timp, dar la început mi-a fost mai greu.

Îți aduci aminte de vreun moment memorabil petrecut cu oamenii Carbogaz?

Sunt foarte multe, dar cred că cel mai bine mi-l amintesc pe cel în care ne-am adunat, în anul cu pandemia, și am făcut petrecerea cu Moș Crăciun. Cred că acolo toată lumea s-a simțit cel mai bine, a fost un moment de neuitat pentru noi toți, cu tot pachetul de emoții și bucurie.

Care e singurul cuvânt pe care îl asociezi cu Carbogaz?

Stabilitate. Da. De toate felurile, dar stabilitate.

Ai făcut vreo gafă pe care ai vrea s-o povestești?

Am facut și gafe, nici nu cred că ai cum să nu faci. Dar nu-mi vine nici una în minte acum. Cea mai gravă de care îmi aduc aminte e că am bagat cantitatea greșită de benzină la o alimentare, dar s-a rezolvat repede.

Aici, eu sunt de pe vremea când era doar stație GPL. Lucrez în stația asta de vreo 10 ani. Oamenii aici mă știu. Am fost plecat vreo 2 ani la stația Andronache, și apoi m-am întors aici. Mi-am făcut si prieteni, am cunoscut mulți oameni. Am clienți despre care știu ce cumpără întotdeauna.

Ce îți place cel mai mult în ceea ce faci? 

Mă înțeleg bine cu toți colegii, și cu cei vechi și cu cei care vin aici să învețe. Eu zic că e foarte important asta, să ne înțelegem între noi, să ne respectăm, să ne rezolvăm singuri problemele. Dacă-ți faci treaba, nu are cum să nu meargă bine.

Ce ți se pare cel mai greu în ceea ce faci? 

Cel mai greu… probabil să îi înveți pe cei care vin pentru prima oară. Cel mai greu e pentru cei care nu au lucrat în comerț sau care nu au lucrat cu bani niciodată și care prind un pic mai greu cum se pun facturile și NIR-urile. Dar în rest, avem răbdare, le explicăm. La tineri e mai ușor, ei prind repede tot ce e pe calculator. Acum, recent, avem un coleg tânăr pe platformă care mai repede a învățat la casă.

Cristi, ce-ți place să faci în timpul liber, când termini munca?

Înainte era mai ușor de răspuns. După ce ieșeam de la muncă, mă urcam în mașină cu soția și copilul și plecam. Oriunde, afară din București. Nouă ne place mult la munte, de exemplu. Dar de când cu pandemia, nu am mai plecat cum obișnuiam.

Altfel, îmi place să stau cu prietenii, cum am ocazia plec, nu-mi place să stau acasă când sunt liber. Și nici nu sunt genul care să-și facă planuri. Trăiesc prezentul și clipa. Mai ales în vremurile astea, ce planuri să-ți faci?